clasa a 6-a Greșeli frecvente la nivel de scriere și exprimare

1. Urmărește cu atenție lecția.
2. Transcrie pe caiet variantele corecte.

https://www.youtube.com/watch?v=ETpsiMTjohE

clasa a 6-a Exerciții de recapitulare

1.  https://learningapps.org/3266058

2. https://learningapps.org/7292117

3.https://learningapps.org/6753237

4. https://learningapps.org/5078377

5.  https://drive.google.com/open?id=1po8JhUtKrH6c-0z_kU8ALJTck1hNtWRj&authuser=1

?

1.  https://www.liveworksheets.com/lj373362rx

clasa a 8-a Evaluare sumativă

1. Rezolvă testul.


https://www.liveworksheets.com/xg335903nc

clasa a 8-a Felul subordonatelor

 Pregătire pentru evaluare sumativă scrisă. Rezolvați exercițiile din jocurile de mai jos. Recapitulați subordonatele studiate.


1.    https://learningapps.org/11450392


2.  https://learningapps.org/9894958


3.  https://learningapps.org/2680285

4.  https://learningapps.org/2819713

5.  https://learningapps.org/2819713

Clasa a 6-a Supinul

Accesați link-ul. Studiați tema si rezolvați exercițiile.

https://www.makebeliefscomix.com/Comix/?comix_id=11161644C2895089

Clasa a 8-a Subordonata circumstanțială de cauză

Accesați lincul și studiați tema, rezovați exercițiile. Mult succes.

https://www.makebeliefscomix.com/Comix/?comix_id=31232918C2893606

clasa a 6-a Participiul

clasa a 8-a Subordonata circumstanţială de mod

I. Subordonata circumstanţială de mod determină predicatul din propoziţia regentă, arată modul în care se desfăşoară acţiunea şi răspunde la întrebările complementului circumstanţial de mod: cum?, în ce mod?.
Poate fi introdusă prin următoarele jonctive: cum, precum, oricum, ca şi cum, după cum......
Exemplu: Cum îţi vei găti,/1 aşa vei prânzi./2
                    .......................

                                     Cum vei prânzi? Cum îţi vei găti -Subordonată circumstanţială de mod

1--Subordonată circumstanţială de mod
2--Propoziţie principală, regentă 

II. Subordonata circumstanţială de mod poate ocupa orice poziţie faţă de regentă (poate sta înaintea regentei sau după regentă).
Se izolează de regentă când stă înaintea ei.
Exemplu: Cum s-a priceput, aşa a făcut.

                   ..........................
Dacă stă după regentă, nu se izolează.

1.Înlocuieşte complementele circumstanţiale de mod cu propoziţii ce se potrivesc în context.

a) Ea fuge ca o căprioară.

b) A plecat fără a spune un cuvânt.

c) I-am plătit conform  înţelegerii.

2. Alcătuieşte fraze, punând în locul punctelor subordonate circumstanţiale de mod.

a) S-a întâmplat după cum........................................................................................

b) S-a antrenat la fotbal cum.....................................................................................

c) M-a întâlnit ca şi cum............................................................................................

d) Vorbea fără să..........................................................................................................

e) L-a strigat cât.............................................................................................................

f) Se purta parcă............................................................................................................

3. Completează spaţiile punctate cu regente potrivite.

a) ...............................................................cum m-am aşteptat.

b)...................................................................parcă nu s-ar fi întâmplat nimic.

c)...................................................................ca şi când l-ar fi grăbit cineva.

d)...................................................................aşa cum a învăţat la şcoală.

4.Delimitează propoziţiile şi precizează care sunt subordonate circumstanţiale de mod.

a) Şi era fericit cum n-a fost nimeni altul pe pământ.

b) Venise fără să ştie pentru ce venise şi ce vrea.

c) Cum e bună ziua, aşa e şi mulţumita.

d) Bătrânul clipi din ochi ca şi când n-ar fi înţeles întrebarea.

5. Alcătuieşte trei fraze cu subordonate circumstanţiale de mod care să se afle în diferite poziţii faţă de regentă.  

clasa a 8-a Complementul circumstanţial de mod

Complementul circumstanţial de mod (ccm) determină un verb sau o locuţiune verbală, arată modul desfăşurării acţiunii, răspunde la întrebările: cum?, în ce mod?.
                                              ccm
Exemplu: Limba taie mai rău decât sabia.
                                        ............ 
    
 Rezolvă exerciţiile de mai jos
1. Subliniază complementele circumstanţiale de mod şi precizează prin ce parte de vorbire sunt exprimate.
a) La noi nevestele plângând
    Sporesc pe fus fuiorul.
b) Să nu spun minciuni, dar Ipate se îmbogăţise însutit şi înmiit.
c) Eram nerăbdător să trecem cât mai repede graniţa şi s-o regăsesc.
d) Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste.
e) Răzbătând prin fundul grădinii şi culegând cu genunchii roua de pe tufe, venea feciorul lui Ichim.
f) Atunci calul zboară lin.
g) Mai glumeau ei după aceasta câine-câineşte.
h) Înaltă, spătoasă, căruntă, Rubanca munceşte cât doi.

2. Scrie un text descriptiv despre primăvară în care să utilizezi  cât mai multe complemente circumstanţiale de mod.

clasa a 6-a Evaluare sumativă/ Test complex

1. Copiază exemplele în caiet şi subliniază cu o linie verbele la modul infinitiv.
a) E interzis a intra în vorbă cu persoane necunoscute.
b) El a venit şi a început a căuta vinovatul.
c) Fără a anunţa pe cineva, a plecat în lumea mare.
d) Hotărârea ei de a se implica a bucurat multă lume.

2.Copiază exemplele în caiet şi subliniază cu o linie verbele la modul gerunziu.
a) Văzând că nu este ascultat, omul s-a supărat.
b) Călăuzul tăcu, lăsându-ne sub o impresie adâncă.
c) Fiind orbită de invidie, a încercat s-o transforme într-o pasăre.

3. Pune verbele din textul de mai jos: la infinitiv şi la gerunziu.
N-aş putea spune cui datorez faptul că, deşi am fost dat la şcoală la opt ani, cu scopul mărturisit de tatăl meu să învăţ doar să mă iscălesc, să ar pământul şi să cresc vite, totuşi întreaga familie a renunţat mai pe urmă la această idee.

4.Identifică funcţia sintactică a verbelor subliniate mai jos.
a) A fi bun este în firea omenească.
b) Plasând capcane pretutindeni, spera că va prinde ceva.
c)  A calcula corect suma este necesar.
d) Condiţia unei stări de bine este a zâmbi.

5. Continuă textul (în 3-4 enunţuri) cu reflecţiile personale cu privire la Bunătate.
   La temelia Bunătăţii stă dragostea . Centrul ei de radiere, sâmburele de creştere este dragostea. Nu poate fi cineva  bun fără dragoste, pentru că ea etse izvorul tuturor creaţiilor şi puterea întregii existenţei. Bunătatea creată din focul dragostei îmbracă tot ce atinge cu o lumină odihnitoare. Omul bun are sufletul catifelat. Bunătatea este o floare, este o esenţă a vieţii morale.

clasa a 8-a. Subordonata circumstanţială de timp

I. Subordonata circumstanţială de timp determină predicatul din propoziţia regentă, arată timpul în care se desfăşoară acţiunea şi răspunde la întrebările complementului circumstanţial de timp: când?, de când?, până când? cât timp?.
Poate fi introdusă prin următoarele jonctive: când, oricând, până când, după ce, îndată ce, până să......
Exemplu: Când cu gene ostenite seara suflu-n lumânare,/1

                   Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare./2....

                                     Când urmează? Când cu gene ostenite seara suflu-n lumânare.

1--Subordonată circumstanţială de timp
2--Propoziţie principală, regentă 

II. Subordonata circumstanţială de timp poate ocupa orice poziţie faţă de regentă (poate sta înaintea regentei sau după regentă).
Se izolează de regentă când stă înaintea ei.
Exemplu: Când se vede satul,nu mai trebuie căruţă.

                   ....................................
Dacă stă după regentă, nu se izolează.

1.Înlocuieşte complementele circumstanţiale de timp cu propoziţii ce se potrivesc în context.

a) Noaptea liniştea se aşterne pretutindeni.

b) După mâncare am pornit la drum.

c) Trebuie să mă trezesc în zori.

d) Primăvara înfloresc ghioceii.

e) S-a întors acasă spre seară.

2. Alcătuieşte fraze, punând în locul punctelor subordonate circumstanţiale de timp.

a)Va rămâne acolo până când......................................................................................

b) Au plecat înainte ca....................................................................................................

c) Se lamenta ori de câte ori...........................................................................................

d) Mă pornesc îndată ce.................................................................................................

e) Îşi face temele după ce..............................................................................................

f) A venit la mine când....................................................................................................

g) M-a aşteptat cât timp...................................................................................................

3.Completează spaţiile punctate cu regente potrivite.

a)Când am primit scrisoarea.............................................................................................

b)De câte ori priveam fotografiile..................................................................................

c) Cum o văzu................................................................................................................

d).............................................................................imediat ce a intrat pe uşă.

e)............................................................................ori de câte ori o întâlneam.

f).........................................................................de cum a răsărit soarele.

g).......................................................................de câte ori veneam.

4.Delimitează propoziţiile şi precizează care sunt subordonate circumstanţiale de timp.

a) Pe când ieşeau din sat, vântul le bătea din faţă.

b) Cum o văzu, inima i se strânse ca-n cleşte.

c)Frica ţinea până ce dădeam de desişurile cu mure.

d) Cât ţinu tremurarea vântului, stăturăm în blăni şi cergi.

5.Delimitează propoziţiile. Precizează tipul lor şi realizează schema frazei.

a) Când în ziua respectivă ne-a dictat cele trei probleme, pe care trebuia să le rezolvăm, o tăcere îngrozită s-a aşternut asupra clasei.

clasa a 8-a Complementul circumstanţial de timp

Complementul circumstanţial de timp (cct) determină un verb sau o locuţiune verbală, arată timpul desfăşurării acţiunii, răspunde la întrebările: când?, de când?, până când?, cât timp?.
                                                                                cct
Exemplu: Aceasta s-a întâmplat (când?) demult.
                                                                            ............ 
    
 Rezolvă exerciţiile de mai jos
1. Subliniază complementele circumstanţiale de timp şi precizează prin ce parte de vorbire sunt exprimate.
a)  În Moldavia, pe vremea aceea, nu se introdusese încă moda mâncărilor alese.
b) Bate întotdeauna alt clopot.
c)Nu m-am dus niciodată în cămăruţa din Calea Moşilor.
d) A doua zi, dis-de-dimineaţă, badea Cireş s-a repezit în pădure cu hârleţul şi a adus un copăcel.
e) O undă de teamă apăru pe chipul lui Moromete auzind această ameninţare.
f) Copiii n-au ştut niciodată să-i asculte pe cei vârstnici, dar întotdeauna i-au imitat.

 Alcătuieşte:
a) două propoziţii în care să existe complemente circumstanţiale de timp exprimate prin adverbe
Exemplu: (când?) Toamna se numără bobcii.
                               ........

                 (când?) Azi va fi o zi însorită.

                              ......

3. Citiţi atent textul şi exprimaţi-vă atitudinea poslectorală în 10 rânduri.

                                                      Darul magilor (O. Henry)

Un dolar şi optzeci şi şapte de cenţi. Asta era toată agoniseala. Iar şaizeci de cenți din ăştia erau mărunţiş. Îi economisise cu multă caznă, bănuț cu bănuț, uneori câte doi deodată, tocmindu-se cu băcanul, cu zarzavagiul şi cu măcelarul, până ce gândul că era doar un pui de zgârie-brânză, niciodată rostit, o îmbujora de ruşine. Della îi numără de trei ori. Un dolar şi optzeci şi şapte de cenţi. Şi asta era în ajun de Crăciun …

Acum nu mai era nimic de făcut decât să se trântească pe patul ăla sărăcăcios şi să înceapă să urle. Iar Della asta făcu. Ceea ce te poate duce la gândul că viața e făcută în întregime din oftaturi, suspine şi zâmbete (mai presus de toate, suspine, nu?).

În timp ce stăpâna casei se linişteşte încet-încet, hai să aruncăm o privire în jur. Un apartament mobilat, închiriat cu 8 dolari pe săptămână. Nu, nu prea aşteaptă să fie descris îndeaproape, la drept vorbind nici nu am avea ce spune.

Jos, în vestibul, era o cutie poştală în care nu putea să încapă nici o scrisoare şi un buton la care nimeni nu putea să sune la sonerie. Iar alături de ele, era scris numele „D-l James Dillingham Young”, pe un crâmpei de hârtie.

Numele “Dilingham” arătase impunător într-o trecută perioadă de prosperitate, pe vremea când posesorul era plătit cu treizeci de dolari pe săptămână. Acum, când venitul lui scăzuse la douăzeci de dolari, literele arătau şterse ca şi cum se pregăteau serios să se reducă la un modest şi umil “D”. Însă ori de câte ori domnul James Dillingham Young venea acasă şi ajungea în apartamentul său de mai sus era strigat “Jim” şi îmbrățişat cu putere de doamna Dillingham Young, cu care ați făcut deja cunoştință (ea este Della). În fine, toate sunt bune până acum.

Della încetă să suspine şi îşi pudră obrajii. Se opri la fereastră şi privi rătăcită o pisică cenuşie pe un gard cenuşiu din curtea cenuşie aflată în spatele casei. A doua zi era Crăciunul, iar ea nu avea decât un dolar şi optzeci şi sapte de cenți cu care să cumpere un dar pentru Jim. Şi asta după ce luni de zile la rând pusese cu greu deoparte bănuț cu bănuț. Deh, cu douăzeci de dolari pe săptămână nu ai cum să ajungi prea departe. Cheltuielile fuseseră mai mari decât socotise. Dintotdeauna fusese aşa. Doar un dolar şi optzeci şi şapte de cenți cu care să cumpere un dar pentru Jim. Dragul de Jim. Câte clipe de fericire nu petrecuse ea plănuind să îi cumpere ceva frumos. Ceva fin şi rar şi de calitate – ceva cât de cât demn de onoarea să-i aparțină.

Pe peretele dintre cele două ferestre ale camerei era o oglindă înaltă. Poate că ați mai văzut o oglindă din astea într-un apartament mobilat, închiriat cu opt dolari pe săptămână. O persoană slăbuță şi foarte agilă îşi poate da seama de felul în care arată privindu-se în imagini înguste, înalte, într-o rapidă înşiruire. Della, care era foarte zveltă, stăpânea această artă cu măiestrie.

Della se întoarse brusc de la fereastră şi se opri în fața oglinzii. Ochii ei scânteiau, însă chipu-i păli după nici douăzeci de secunde. Îşi trase iute părul în jos şi-l lăsă să atârne pe întreaga lungime.

Vedeți, două lucruri de preț aveau soții Dillingham Young şi se mândreau deopotrivă cu ele cu străşnicie. Unul din lucruri era ceasul de aur pe care Jim îl moştenise de la tatăl său şi care, mai înainte, fusese al bunicului său. Celălalt era părul Dellei. Dacă însăşi Regina din Saba ar fi locuit vizavi, Della şi-ar fi lăsat părul să se usuce, cu capul atârnând la fereastră, doar aşa, ca să-i ia Majestății sale din strălucire. Şi dacă însuşi Regele Solomon ar fi fost portarul, cu toate avuțiile sale îngrămădite în subsolul clădirii, Jim şi-ar fi scos ceasul din buzunar de câte ori ar fi trecut pe lângă el, numai şi numai ca să îl vadă smulgându-şi barba, măcinat de invidii.

Părul frumos al Dellei se răsfiră de jur împrejur, sclipind castaniu şi unduind ca o cascadă. Îi trecea de genunchi şi o învăluia aproape cu totul, ca o mantie strânsă în jurul trupului ei. Apoi, cu un gest nervos şi grăbit, şi-l trase în sus. Şovăi preț de o clipă şi o lacrimă, două, căzură pe covorul roşu, uzat al odăii, în timp ce stătea ațintită.

Îşi trase pe umeri jacheta ei ponosită şi cafenie; îşi puse pe cap pălăria ei veche şi maronie. Fusta i se învolbură când se răsuci pe călcâie. Se năpusti spre ieşire şi coborî grăbită în stradă. Avea încă în ochi acea licărire.

Se opri la o firmă: “Madame Sofronie. Articole pentru Păr de Orice Fel”. Della urcă într-o fugă şi îşi trase suflarea odată ajunsă sus, gâfâind. Cucoana mare şi grasă, cu o față indiferentă şi foarte pudrată, nu arăta defel a “Madame Sofronie”.

— Cumperi părul meu? întrebă Della.

— Cumpăr, cum nu? răspunse Madama. Ia scoate-ți nițel pălăria să văd cum arată.

Cascada curse din nou sclipind castaniu.

— Douăzeci de dolari, zise Madama, ridicând pricepută grămada de păr.

— Dă-mi repede banii, răspunse Della.

O, şi cum cutreieră tot oraşul în următoarele ore, purtată în zbor de aripi trandafirii. (La drept vorbind, asta e o metaforă cam chinuită). Răscoli toate prăvăliile scotocind după darul lui Jim.

Într-un sfârşit, îl găsi… Negreşit, nu era pentru altul, fusese făcut pentru Jim. Le întorsese pe toate cu fundul în sus, nu mai era nimic de felul ăsta în nici o prăvălie. Era un lanț din platină pentru un ceas de buzunar, cu aspect cât se poate de simplu, proclamându-şi valoarea prin substanță, şi nu prin înflorituri – aşa cum ar trebui să o facă toate lucrurile bune şi fine. Merita chiar onoarea să atârne de Ceasul lui Jim. Era chiar ca Jim. Discreție şi valoare – o descriere ce li se potrivea amândurora deopotrivă. Douăzeci şi unu de dolari îi luară pe el, şi apoi împreună cu cei şaptezeci şi opt de cenți care îi rămăseseră în buzunar dădu fuga acasă. Cu un asemenea lanț, în orice companie, Jim avea să îşi privească ceasul cu nerăbdare şi cu mândrie. Oricât ar fi fost ceasul de straşnic, acum îl privea uneori pe furiş, asta pentru că în loc de lanț agățase de el o curea ponosită.

Când Della ajunse acasă, un uşor sentiment de prudență şi de rațiune înlocui starea ei de beție. Îşi scoase ondulatorul, dădu drumul la gaze şi începu să repare din pagubele pe care le pricinuise cu multă dragoste şi mărinimie. Ceea ce, dragi prieteni, întotdeauna este un efort titanic, extrem de dificil.

După patruzeci de minute, capul ei era acoperit de cârlionți care îi dădeau un minunat aer de ştrengăriță. Se privi îndelung în oglindă, atent şi critic.

“Dacă atunci când dă cu ochii de mine nu mă omoară”, îşi spuse, “Jim o să creadă că semăn cu o coristă din Coney Island înainte să mă privească a doua oară. Dar ce era să fac? Ce era să fac cu un dolar şi şaptezeci şi opt de cenți, ce altceva puteam să fac cu atât?”

La ora şapte, cafeaua era pregătită, iar tigaia aştepta să gătească cotlete, înfierbântată pe plită.

Jim nu întârzia niciodată. Della strânse lanțul în mână şi se aşeză pe colțul mesei de lângă uşa pe care intra întotdeauna în casă. Apoi îl auzi în depărtare păşind pe prima treaptă şi pentru o clipă se albi toată. Avea obiceiul să spună zilnic o rugăciune pentru fiece lucru, oricât de mic, aşa că şopti şi acum: “Rogu-te, Doamne, fă-l să mă vadă încă frumoasă.”

Jim intră în casă şi închise uşa în urma lui. Arăta foarte îngândurat şi era tras la față. Bietul de el, n-avea decât douăzeci şi doi de ani şi ducea pe umeri povara unei familii! Avea nevoie de un palton nou şi nu avea nici mănuşi.

Nemişcat, ca un prepelicar adulmecând o prepeliță, Jim rămăsese lângă uşa de la intrare şi stătea țintuit. Ochii săi erau ațintiți la Della, şi aveau o căutătură pe care, spre groaza ei, ea nu o putea desluşi. Nu era nici mânie, nu era nici surpriză, nu era dezaprobare, nu era nici oroare, nu era nici una dintre trăirile la care se aşteptase. Pur şi simplu, cu o expresie ciudată pe față, stătea cu privirea pironită asupra ei.

Della se ridică de pe masă înfiorată şi-i ieşi în întâmpinare.

— Dragul meu Jim, scânci ea, nu te uita la mine aşa. Da, m-am tuns şi mi-am vândut părul pentru că nu aş fi putut suporta să petrec Crăciunul fără să îți fac un dar. Va creşte la loc – nu te superi pe mine, da? Părul meu creşte foarte repede. Spune-mi “Crăciun fericit!” şi hai să fim fericiți. Tu nici nu ştii ce lucru drăguț, ce lucru frumos ți-am luat în dar.

— Zici că ți-ai tăiat părul? întrebă Jim anevoie, ca şi cum nu ar fi realizat încă asta, nici măcar după cel mare efort de gândire.

— L-am tăiat şi l-am vândut, răspunse Della. Nu mă placi oricum, nu mă placi şi aşa? Chiar şi fără păr eu sunt aceeaşi, nu e aşa?

Jim privi curios în odaie.

— Zici că s-a dus părul tau? întrebă cu un aer nătâng.

— Nu îl mai căuta, răspunse Della. L-am vândut, l-am vândut şi s-a dus, îți spun. Băiatul meu drag, e ajun de Crăciun. Fii bun cu mine pentru că s-a dus pentru tine. Poate că au fost numărate firele mele de păr, adăugă ea pe un ton dulce şi dintr-o dată serios, însă nimeni nu va putea măsura vreodată dragostea mea pentru tine. Pun cotletele în tigaie, Jim?

Jim părea să iasă din transă. O cuprinse pe Della. Vă invit să privim discret un obiect neînsemnat aflat în cealaltă parte a odăii, preț de zece secunde. Opt dolari pe săptămână sau un milion de dolari pe an – care e diferența? Un om de ştiință sau un înțelept vă vor da răspunsul greşit. Magii aduceau daruri de preț, dar ăsta nu se afla printre ele. Aveți un pic de răbdare, această enigmă va fi desluşită un pic mai târziu.

Jim aruncă pe masă un pachet pe care îl ținuse în buzunarul de la pardesiu.

— Dell, spuse el, să nu mă înțelegi greşit. Nu cred că un tuns, un ras sau un spălat mă vor face vreodată să te iubesc mai puțin. Dar dacă vei desface pachetul ăla vei putea vedea de ce mi-am pierdut firea în prima clipă.

Degete albe şi iscusite rupseră sfoara, apoi sfâşiară hârtia. Urmă un strigăt de încântare şi bucurie; apoi, fatalitate! o bruscă schimbare de stare de spirit, pur feminină, trecând la vaiete, lacrimi şi isterie, şi căutând alinare la stăpânul casei, care fu nevoit să facă uz de puterea sa pe deplin.

Pentru că în pachet erau acei piepteni, acel set de piepteni, pieptenii pentru tâmple şi cei pentru ceafă, la care Della râvnea de când îi văzuse pe Broadway, într-o vitrină. Piepteni frumoşi, din baga curată, cu rame încrustate cu pietre prețioase – exact nuanța care se potrivea părului ei frumos, acum dispărut. Erau piepteni scumpi, ştia acest lucru, şi tânjise la ei fără să nutrească speranța că îi va avea vreodată. Iar acum, iată: erau ai ei, însă nu mai găseau cosițele castanii pe care urmau să le împodobească.

Cu toate acestea, îi strânse la piept, şi după multă vreme putu să privească în sus cu ochi tulburi. Îi spuse zâmbind:

— Părul meu creşte atât de repede, Jim!

Apoi Della sări tresărind uşor, ca o pisică.

Jim nu văzuse încă darul ei cel frumos. I-l întinse nerăbdătoare cu palma întinsă. Metalul prețios, fără luciu, părea să strălucească înflăcărat de spiritul ei viu, arzător.

— Jim, nu e aşa că e şic? Am cutreierat după el tot oraşul. Va trebui să îți priveşti ceasul de o sută de ori pe zi de acum. Dă-mi ceasul tău. Vreau să văd cum îți vine.

În loc s-o asculte, Jim se prăbuşi pe canapea, îşi duse mâinile după cap şi zâmbi.

— Dell, spuse el, hai să ne punem darurile deoparte şi să uităm de ele o vreme. Acum sunt mult prea frumoase ca să le folosim. Am vândut ceasul ca să fac rost de bani să îți cumpăr piepteni. Şi acum cred că poți pune cotletele alea la fript.

Magii erau înțelepții – de o înțelepciune absolut minunată – care au adus daruri Pruncului născut în iesle, după cum bine ştiți. Ei au fost cei care au creat datina darurilor de Crăciun. Fiind înțelepți, darurile lor erau negreşit înțelepte şi ele (probabil puteau fi schimbate dacă erau duplicate). Ceea ce v-am istorisit eu aici este povestea searbădă a doi copii nesăbuiți, lipsiți total de înțelepciune, care şi-au sacrificat reciproc cele mai de preț comori ale căminului lor. Dar, în încheiere, vă zic aici vouă, înțelepților zilei, că dintre toți acei ce fac daruri, aceşti doi copii au fost cei mai chibzuiți. Pretutindeni, cei mai înțelepți oameni din lume sunt cei asemenea lor. Pentru că magii – magii sunt ei.

clasa a 8-a Subordonata circumstanţială de loc

 I. Subordonata circumstanţială de loc determină predicatul din propoziţia regentă, arată locul în care se desfăşoară acţiunea şi răspunde la întrebările complementului circumstanţial de loc: unde?, de unde?, până unde?, încotro?.
Poate fi introdusă prin următoarele jonctive: unde, încotro, oriunde, la cine, către cine.....

Exemplu: Unde nu te doare,/1 nu te legi./2        nu te legi(unde?) unde nu te doare

1--Subordonată circumstanţială de loc
2--Propoziţie principală, regentă 

II. Subordonata circumstanţială de loc poate ocupa orice poziţie faţă de regentă (poate sta înaintea regentei sau după regentă).
Se izolează de regentă când stă înaintea ei.
Exemplu: Unde-i minte, îi şi noroc.
Dacă stă după regentă, nu se izolează.

1.Completează spaţiile punctate cu regente potrivite.
a)...................................................unde s-a odihnit vara trecută.
b).................................................de unde a fost plecată
c)..................................................pe unde nu a trecut nimeni.
d) Oriîncotro priveai...............................................................
e) Oriunde te duceai..............................................................

2. Alcătuieşte fraze, punând în locul punctelor subordonate circumstanţiale de loc.
a) Se gândesc să meargă....................................................................
b) Îi place să călătorească...................................................................
c) Vom aşeza cortul...........................................................................
d) Se întorc.......................................................................................
e) Am lăsat geanta............................................................................

3. Delimitează propoziţiile şi precizează care sunt circumstanţiale de loc.
a) Unde prindea omul, acolo îl ocăra.
b) Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala.
c) Să se întindă faima lor până unde s-a zămislit ura împotriva noastră.
d) Te duci s-aduci pe stăpân de pe unde-i sticlescochii.

4. Delimitează propoziţiile. Precizează tipul lor şi realizează schema frazelor.
a) Mergea grăbit încotro îl mâna gândul.
b) Mi-e teamă să nu fiu înfrânt de judecăţile pe care trebuie să le fac şi să le rostesc la fiecare pas.

5. Comentează, în 10-15 rânduri următoare afirmaţie:
" Împart umbrela mea cu alţii atunci când plouă, iar, dacă nu am umbrelă, împart ploaia."
                                                       (Enrique Ernesto Febbraro)

                         Spor în toate!

clasa a 8-a Complementul circumstanţial de loc. Subordonata circumstanţială de loc

Complementul circumstanţial de loc determină un verb sau o locuţiune verbală, arată locul desfăşurării acţiunii, răspunde la întrebările: unde?, de unde?, până unde?, încotro?

Exemplu: Am poposit (unde?) lângă un izvor.
                                                  .........................

Rezolvă exerciţiile de mai jos
1. Subliniază complementul circumstanţial de loc.
a) Al doilea om ce locuieşte sub pălăria vişinie e badea Cireş-vierul.
b) Sara pe deal buciumul sună cu jale..
c) Pe câmpul îngheţat caii mureau.
d) De la Ineu drumul de ţară o ia printre păduri şi peste ţarine, lăsând la dreapta şi la stânga satele aşezate pe colţurile viilor.
e) Ş-acum alt vânt, cu alt cântec, a prins a sufla din spatele nostru.
f) Prietene, adă-mi spice de grâu
   sus, pe culmile munţilor.

2. Alcătuieşte:
 a) două propoziţii în care să existe complemente circumstanţiale de loc exprimate prin substantive comune
  Exemplu: Bătrâna,obosită şi îngheţată, s-a aşezat (unde?) lângă sobă.
                                                                                       ..................

b) două propoziţii în care să existe complemente circumstanţiale de loc exprimate prin adverbe
Exemplu: Mulţi se adăpostesc(unde?) acolo.
                                                         .........

3.

A ști sau a nu ști?

-          Să știi, Woldemar, că și în cele mai urâte împrejurări ale vieții poți să găsești ceva interesant, util și chiar plăcut. Dumnezeu ne pune multe oportunități ascunse pe cărările destinului, trebuie doar să le recunoaștem și să le apreciem.

-          Da, ma, tu știi atâtea lucruri, ai constatat tu meditativ. Ești extraordinară! Dar spune-mi, la ce ți-au folosit toate acestea?!

            Am râs cu poftă. Simțeam prin întuneric cum te uiți încurcat în direcția mea, neînțelegând ce putea să-mi provoace acel acces de veselie.

-          Cunoștințele, Woldemar, sunt necesare întâi de toate pentru tine însuți, sunt unelte de care ai nevoie pentru a înțelege și a simți viața și lumea în care trăiești, de asta în toate limbile cuvintele cunoștință și conștiință sunt paronime, adică sună aproape la fel. Nu poți fi conștient fără a cunoaște. Bunăoară, cineva care a citit Iliada se va uita cu alți ochi la ruinele Troiei. Fiecare dâmb, fiece rest de zid îi va spune ceva. El va vedea cu adevărat totul, va fi conștient de ce are în față, or noi vedem doar lucrurile pe care le înțelegem. Cel care nu știe nimic despre eposurile homerice va observa acolo doar niște pietre, pentru că el e capabil să deslușească doar atât. Peste o vreme s-ar putea să uite până și numele locului unde a fost, pentru că în creierul lui nu există nicio conexiune cu cele văzute, nu se poate crea vreo asociere cu ceva din cunoștințele ori experiența lui anterioară, Îți dai seama ce existență searbădă au astfel de oameni.

                                                                     (Woldemar de Oleg Serebrean)

1.      Care e diferența între a ști și a nu ști?

2.      Meditează asupra celor citite și scrie un eseu despre necesitatea cunoașterii.

Clasa a IX-a Textul nonliterar

1. Model de cerere

                                                    Domnule Director,

                  Subsemnata Antoci Elena, elevă în clasa a IX-a, rog (solicit) sa permiteţi învoirea mea de la ore în perioada  14.03.20-16.03.20. Motivul învoirii este participarea mea la Concursul Internaţional "Ploaia de stele" care se va defăşura în oraşul Chişinău.

                 Menţionez că îmi asum răspunderea să recuperez materia predată la disciplinele la care voi avea absenţe, luându-mi temele de la colegii de clasă.

   

          13.03.20                                                                            Antoci

         Directorului Liceului Teoretic "M. Eminescu", Domnului Guşanu Ion

          

Scrieţi două cereri, ţinând cont de informaţia din legendă.

1.Te numeşti Burca Victor/ Victoria.Eşti elev/elevă în clasa a IX-a în gimnaziul "Lucian Blaga"din oraşul Hânceşti. Scrie o cerere în care soliciţi permisiunea de a frecventa un cerc din şcoala ta. (Completează cererea cu date lipsă).

2. Te numeşti Onu Alexandru/ Alexandra. Eşti elev/elevă în clasa a IX-a în Liceul Teoretic"Al. Lăpuşneanu" din oraşul Bălţi. Scrie textul unei cereri în care ceri (rogi) permisiunea de a organiza şi desfăşura pe data de 15 ianuarie,ora 14.00, în sala de festivităţi, un cenaclu literar cu genericul "Floare albastră" dedicat marelui poet român M. Eminescu. 

Pentru clasa a 9-a Sintaxa frazei

1. Analizaţi sintactic următoarele fraze:

a) Mergea grăbit încotro îl mâna gândul.
b) Şi era fericit cum n-a fost nimeni altul pe pământ.
c)Acum, pentru  că a venit vorba de fratele Gheorghe, iar ne întoarcem la tata.
d)Se uită se vadă ce mai fac oamenii.
e) El îşi opri calul dinaintea cârciumei, aruncă o privire la Ana apoi la bătrână care şedeau pe laiţa de lângă masa cea mare din umbra cerdacului, trase cu ochii o raită prin prejur, apoi întrebă unde-i cârciumarul.

2. Subliniază părţile de propoziţie din următoarele enunţuri şi scrie prin ce sunt exprimate:
a) Vântul de la miazănoapte bate cu furie.
b) A doua zi boierii şi ţăranii se întoarseră la satul Hangului.
c) La geamuri, toamna cântă funerar
    Un vals, îndoliat şi monoton.
d)O noapte senină cu mii de stele picura domol deasupra câmpiei.

3. Identifică subiectele şi predicatele  din enunţuri:
a)Binele cu fericirea umblă pururi laolaltă.
b) În sfârşit, împăratul, fetele sale şi toţi oaspeţii rămaseră încremeniţi.
c) Îl trezi o pcătură de ploaie care-i căzu pe frunte, el însă nu deschise ochii şi nu se mişcă.
d) Vreme de câteva săptămâni Onache Cărăbuş n-a trimis acasă nicio veste.
e) Fericite au fost ceasul şi locul alese pentru mănăstire.

4.Identifică predicatele.
a) Dragoş e indispensabil aici în momentele acestea.
b)Munca aceasta înseamnă pentru mine independenţă.
c)Acolo, lângă izvoare, iarba pare de omăt.
d) Nu cumva să spui una ca asta.
e) Am râs şi eu oleacă.

clasa a 8-a Complementul indirect şi Subordonata completivă indirectă

Complementul indirect şi Subordonata completivă indirectă

1. Găseşte complementele indirecte şi menţionează prin ce sunt exprimate.
a) Zările de farmec pline/ Strălucesc în luminiş.
b) Orbului degeaba îi spui că s-a făcut ziuă.
c) N-am ştiut niciodată mai mult  despre marea ei pasiune.
d) Ea n-a spus nimănui. Nu i-a spus nici lui Toader.

2. Transformă complementele indirecte în subordonate completive indirecte.
a) Mă gândesc la plecare.
b) Părinţii mei sunt mândri de rezultatele mele.
c)El se teme de venirea ploii.
d)Se miră de hărnicia noastră.

3. Alcătuieşte fraze, înlocuind punctele cu subordonate completive indirecte potrivite.
a) Părinţii mei se mândresc ..................................................................
b) De la un timp mă gândesc...............................................................
c) Colegii mei discută tot timpul.............................................................
d)Mama se miră.................................................................................
e) Ne bucurăm.................................................................................

4. Completează spaţiile punctate cu regente potrivite, astfel încât propoziţiile scrise să fie completive indirecte.
a)......................................cui îţi cere ajutorul.
b).....................................că nu are nicio vină.
c).....................................cum am reuşit să rezolv exerciţiul.
d)...................................să mergem în excursie.
e)...................................despre ce s-a întâmplat la şcoală.

5. Delimitează propoziţiile şi precizează care sunt completive indirecte şi desenează schema.
a)Mi-am dat seama mai târziu cât de crud fusesem.
b)Pentru mine numai două merţe de orz a dat tata cui se cuvine.
c)Renunţasem să mai mergem la Predeal.

6. Scrie în locul punctelor regentele pentru tipul de propoziţie indicat.
a) Predicativă................................că a muncit.
b)Subiectivă.....................................că a muncit.
c)Atributivă......................................că a muncit.
d)Completivă directă.......................că a muncit.
e)Completivă indirectă......................că a muncit.

Spor la muncă!

Complementul direct şi Subordonata completivă directă.Exerciţii. Pentru data 19.03.20

1. Identifică complementele directe şi precizează prin ce sunt exprimate.

       Mergi pe drumurile tale. Te încarci de muncă. Ai depus o sarcină şi iei pe umeri alta. Aduni cărţi. Cunoşti mulţi oameni, dar nu toţi te vor însoţi. Ai avut, fără să ştii, un prieten sau un duşman. Împlineşte-ţi munca vieţii tale. Ajută-ţi prietenul nenorocit. Sprijină pe cel slab şi nu uita ce grele sunt începuturile de viaţă. Fă ce poţi ca lumea să devină mai bună.

                                                                                              ( T. Vianu)

2. Subliniază complementele directe.

 a) Eu chem degrabă chelnerul.

b)Fata nu spusese nimic.

c)Amicul meu salută foarte familiar pe domnul din trăsură.

d)Nu-l văzusem de mult timp pe domnul Trandafir.

e)Într-o zi îl zăresc pe tata la curte.

3. Alcătuieşte fraze, înlocuind punctele cu subordonate completive directe potrivite.

a) Profesoara mi-a spus că................................................................................

b)Mama voia să...............................................................................................

c)Mi-a povestit cum.....................................................................................

d)Mă întreb unde...........................................................................................

e)Precizează care............................................................................................

4. Înlocuieşete punctele cu propoziţii regente, alcătuind fraze potrivite.

a)......................................................că mâine va pleca.

b)....................................................cum mi-am petrecut vacanţa.

c)......................................................ce s-a întâmplat ieri.

d)....................................................de unde ţi-ai cumpărat vesta.

e)..................................................să mai exersez.

f).................................................dacă va putea veni.

5. Înlocuieşte complementele directe cu propoziţii completive directe.

a)Eu prefer plimbarea pe malul mării.

b)Elevii ascultă atent explicaţiile profesorului.

c)Începu a-şi aminti discuţia pe care au avut-o.

6. Delimitează propoziţiile şi precizează care sunt completive directe.

a)A întrebat-o un aprod bătrân pe cine caută.

b)Copilul nu înţelegea despre ce este vorba, auzea însă râs în juru-i şi râdea şi el, bătând din palme.

 c) De unde s-a luat nucul la noi în ogradă, nu ştiu.

d) În doi ani de muncă izbutise să picteze cincizeci de tablouri.

e) Chem sfetnicii înapoi şi le poruncesc să-i dea tatei două vaci şi la iarnă să nu uite să-i aducă fân.

7. Desparte frazele în propoziţii şi precizează felul lor. Realizează schema fiecărei fraze.

a) Unii spuneau că împăratul Roş nu se mai satură de a vărsa sânge omenesc, alţii spuneau că fata lui este o farmazoană cumplită şi din pricina ei se fac atâtea jerfe.

                                                                                                  ( I. Creangă)

b) Voiam să-i arăt că nu sunt un laş şi că nu s-a născut încă omul care să mă intimedeze.

                                                                                ( C.Petrescu)

8. Precizează ce fel de subordonate sunt introduse prin elementele de relaţie că şi cum.Utilizează Fişa cu subordonate. 

a)Elena susţine că nu a văzut nimic.

b)Părerea mea este că ei au fost foarte cuminţi.

c)Se crede că pisica neagră aduce ghinion.

d)Părerea că animalele au un fel de limbaj al lor nu este departe de adevăr.

e)Am admirat cum răsare soarele.

f)Felul cum vorbeşte ne-a impresionat pe toţi.

g)Important este cum vei reacţiona.

h)Întrebarea mea este cum  vor rezolva conflictul.

Atenţie! Exerciţiile sunt date de la simplu la complicat. Cine va rezolva corect exerciţiile 7 şi 8 sunt Bravo!

                              

Pentru clasa a IX-a. Când veți studia textul Istoria unui galbân de V.Alecsandri

Pentru clasa a VIII-a Complementul indirect și Subordonata completivă indirectă

Ascultați atent filmulețul. Transcrieți toată informația pe caiet. Apoi completați fișa cu subordonate pentru Subordonata completivă indirectă

Pentru clasa a VIII-a la Sintaxă

Ascultați atent filmulețul. Transcrieți toată informația pe caiet. Apoi completați fișa cu subordonate pentru Subordonata completivă

Dragi elevi din clasa a IX-a, vă propun să învățăm l. și lit.română, utilizând acest blog, scriind comentarii etc. 
Pentru acasă veți rezolva exerciții, scriindu-le la data indicată. Exercițiile se scriu în caietul de limbă română.
1. Pentru data de 11.03.2020 Eseul. Motivul principal din Lostrița este cel al căutării perfecțiunii, idealului, absolutului.

2. Pentru 12.03.2020   Fișa de lucru. Răspundeți la întrebări.
                                       Fișă de lucru

                                    V. Voiculescu, Lostrița

1.     Aliman este expresia căutătorului de absolut, ființa umană subjugată de puterea unui vis mai presus de fire, insul care tentează ieșirea din limită.

Argumentează.

2.    Ce reprezintă lostrița?  Propune cât mai multe variante.

3.    Când Aliman are revelația ( descoperă, intră) lumii de dincolo?

4.    Ce l-a determinat pe Aliman să se însoare, după dispariția Ilenei?

5.    Este Ileana o metamorfoză a lostriței? De ce ”da” și de ce ”nu”? Argumentați-vă părerea.

6.    Care este reacția oamenilor la cele ce i se întâmplă lui Aliman? De ce este generată această reacție?

3. Pentru 17.03.2020 Subiectul: Dezbaterea.Polemica(p.133)

  De rezolvat: ex. 9 p.133(Tabel Graficul T)

                       ex. 19 p.134

Temele scrise le fotografiati și le trimiteți prin viber sau puteți sa le culegeți la calculator și trimite pe adresa de e-mail: magisanoss@gmail.com

                                         Succes!